Botezul cu „flori şi fluturi”

,,M. Eminescu – botezul cu „flori şi fluturi’,

articolul semnat de V.P. (Volbură Poiană), apărut 

în „Tribuna nouă” (Arad, 1924)

 

„Doamna Constanţa Dunca-Şchiau de Sajo, văduva consilierului imperial Antoniu de Schiau din Transilvania, care trăieşte la Sibiu, într-o foarte modestă odaie a hotelului Europa, în ceasul când pruncul vătafului Eminovici s-a ivit pe lume, ea se afla la moşia marelui şi avutului boier Costache Balş, zis după titlul primit în Rusia, „dvaraninul” Balş.

La acest boier moldovean, tatăl lui Eminescu îndeplinea serviciul de vătaf al moşiei. In dimineaţa zilei de Sfinţii împăraţi (21 mai), în anul 1849, doamna Dunca de Sajo, copilă pe atunci, se juca laolaltă cu micuţul băiat Dimitrie-Muţi Balş, feciorul boierului Balş, în parcul cel mare al curţii boiereşti. îndată, două fetiţe au apărut la geamul deschis al unei căsuţe din fundul grădinii şi, făcând semn copilei Dunca şi micuţului Muţi, una din ele, cea mare, a zis:

- Cuconaşule, astă noapte o femeie bătrână, ne-a adus un frăţior drăgălaş…
La care micuţul Balş a răspuns:
- Să-l botezăm noi…

Şi, la botezul copilăresc, mai mult de joacă şi de drag făcut, la care a luat parte Eminovici, vătaful, frumoasa copilă Dunca a aruncat flori albe deasupra leagănului, iar micuţul Balş, deschizând o cutie pe care o avea în mână, a dat drumul fluturilor ce-i avea prinşi. Şi, aşa, cu „flori şi fluturi” a fost cea dintâi binecuvântare a pruncului care ne-a înălţat poezia la gloria literaturii europene.

Doamna Dunca (Constanţa Dunca-Şchiau: 1843 – (?), care a fost una dintre primele scriitoare feministe de la noi şi cea mai cunoscută avocată din Moldova – afirmă că toate acestea „le-a văzut cu ochii, le-a auzit cu urechea şi le-a făptuit cu mâna”.

     „Dar, despre data şi locul naşterii lui Eminescu, atât de discutate, G. Călinescu a încheiat controversele, hotărând, în mod definitiv că poetul s-a născut la 15 ianuarie 1850. Atunci, în miezul veacului al XIX-lea, în plină iarnă geroasă cu mantie superbă de omăt, pe cerul românesc răsărea Luceafărul. Anul care începea – ziceau cărţile străvechi şi înţelepte – se afla sub stăpânirea Planetei Venus, numită în popor, Luceafăr!” (Prof. univ. dr. Iulian Negrilă).